Seria de lucrări ipostaziază cadre plastice folosind ca subiecte elemente vegetale plasate în variate crâmpeie de natură, conturate mai mult sau mai puțin precis. Propunând formule compoziționale diverse, de la cele convenționale, proprii genului peisajului până la forme atipice, unele abstractizate, altele doar sub formă de haiku, aici se dorește a se surprinde acele imagini mentale adânc amprentate în memorie la care revenim de fiecare dată în momentele noastre de reverie. Imaginile picturale sunt născute din propriile amintiri vagi și apoi reconstruite din acest motiv ele dau impresia că ar fi suspendate, scoase din timp și mai degrabă aparținând unui spațiu anume interior decât unui spațiu exterior și identificabil.